Vasile cel Mare

Vasile cel Mare a fost episcop al Cezareei Capadociei în veacul al IV-lea și unul dintre părinții de seamă ai Bisericii creștine. Tradiția ortodoxă îl numără printre cei trei mari ierarhi, alături de Grigore de Nazianz și de Ioan Gură de Aur, iar Biserica Catolică îl socotește doctor al Bisericii. Înzestrat cu o educație aleasă, a îmbinat studiul, rugăciunea și grija practică pentru oameni, apărând credința în vremuri de aprinse dispute teologice.

Scrierile lui cuprind omilii, epistole, tratate dogmatice și rânduieli pentru viața monahală, care au modelat monahismul răsăritean. La anticariat, cititorul găsește volume de scrieri ascetice, cu „Cuvintele ascetice”, „Constituțiile ascetice” și „Epistolele ascetice”, dar și „Rugăciunile Sfinților Trei Ierarhi”, potrivite pentru cei care caută izvoarele spiritualității ortodoxe, în ediții cu patina timpului.