Mihai Beniuc

Mihai Beniuc s-a născut la Sebiș, în județul Arad, și a trăit până la sfârșitul vieții la București. A fost poet și prozator, dar și om de știință: a lucrat ca psiholog, interesat îndeosebi de psihologia animalelor, și a predat la Universitatea din Cluj. În epoca postbelică a ajuns una dintre vocile cele mai vizibile ale poeziei oficiale și a deținut funcții în viața literară și politică a vremii, ceea ce face ca opera lui să fie citită astăzi și ca document al unei perioade.

Cărțile lui acoperă mai multe registre: volume de versuri precum „Mozaic” sau „Cartea Nunții”, fabule adunate în „Aurul regelui Midas”, proză cu tentă socială, precum „Ajun de răscoală”, și lucrări de psihologie, între care „Ce simt și pricep animalele”. Cine îl caută în anticariat găsește aici culegeri de poezii, ediții ilustrate și studii din domeniul său științific, potrivite atât colecționarilor, cât și cititorilor curioși de literatura deceniilor trecute.