Evgheni Evtușenko s-a născut la Zima, în Siberia, și a devenit în anii ’50–’60 una dintre cele mai ascultate voci ale poeziei sovietice. Recitalurile lui, ținute în săli și stadioane arhipline, au făcut din versul rusesc un eveniment public. A scris poezie, proză, eseuri și scenarii, a lucrat în film și a pledat, cu risc, pentru libertatea individuală într-o epocă de cenzură.
Generația „dezghețului” l-a primit ca pe un glas al sincerității, iar poemul „Babi Iar”, închinat victimelor masacrului de lângă Kiev, a rămas gestul lui cel mai cunoscut. Cine îl caută în anticariat găsește volume de „Poezii” în traduceri românești, cu ritmul lor oral, cu patosul civic și cu lirica de dragoste care l-au făcut citit dincolo de granițele Uniunii Sovietice. Sunt ediții bune pentru cititorul care vrea să vadă cum suna poezia rusă în anii dezghețului.
Unele sunt necesare ca să funcționeze coșul și contul. Cu acordul dumneavoastră, folosim și cookie-uri de statistică, ca să înțelegem ce cărți caută vizitatorii. Detalii
